Această lume, de început de mileniu III, se prezintă a fi o lume plină de încercări, o lume în care cotidianul este dominat de incertitudine, haos şi frică iar viaţa omului capătă din ce în ce tot mai puţină valoare, atât în proprii ochi cât şi în ai celor din jur. Suntem invadaţi zilnic, prin mijloacele mass-media, de ştiri care prezintă familii destrămate, ajunse la capătul speranţelor din pricina greutăţilor, a grijei zilei de mâine, de oameni care nu mai văd niciun sens în viaţa cea pământească punându-şi capăt zilelor cu nădejdea că, astfel, vor fi absolviţi de orice greutate.
O astfel de decizie, finală, apare în momentele în care omul nu mai vede, umbrit de diavol fiind, niciun sprijin, nici un scop pentru care să lupte. Un asemenea om, deznădăjduit, într-o clipă de disperare, lasă în urma lui o mare durere în sufletele celor apropiaţi, iar el, la rândul lui, agonisindu-şi durerea veşnică făcându-se răspunzător de păcatul de a fi luat ceea ce nu este a lui, lucrul cel mai de preţ din acestă lume, pe care l-a primit în dar prin marea iubire a lui Dumnezeu... viaţa.
Criza ne afectează pe toţi... pe unii însă îi face să capituleze...
Oamenii nu mai vad nimic bun in lumea in care traiesc pentru ca au incetat sa o mai priveasca cu proprii ochi...se multumesc sa "vada" lumea si viata prin ecranele televizoarelor si a paginilor virtuale ale ziarelor de scandal...
RăspundețiȘtergereDe aceea raman cu gustul amar ca viata e urata si prea complicata pentru ei.
Sfat: Mai cititi o carte, mai iesiti la teatru, film, opera, sau o simpla plimbare prin oras/natura ... toate acestea pot schimba mai multe decat va puteti inchipui si cu siguranta va va arata ca orice criza economica, politica sau sociala poate fi depasita daca ne refugiem in suflet, iubire, speranta...adica VIATA.